‘La Sfânta Ana și în Tinovul Mohoș ar trebui să se organizeze un pelerinaj. Aici e un loc sfânt, unde fiecare trebuie să ajungă, cel puțin o dată în viață’. Așa își începe prezentarea custodele Rezervației Naturale Sfânta Ana-Tinovul Mohoș, Kerezsi Laszlo- Laci bacsi sau nea Vasilică, așa cum se prezintă, adesea, turiștilor.
De 23 de ani stă în vârful muntelui, indiferent de vreme și are grijă de rezervație, ‘de ceea ce a dat Dumnezeu’, fiind exemplul elocvent al omului care sfințește locul. Spune că Lacul Sfânta Ana este viața sa și crede că a ajuns să se îngrijească de rezervație,’poate pentru că sufletul meu a fost cândva copac și a văzut cum se taie copacii și atunci a simțit că trebuie să preiau rezervația’. Datorită lui și echipei pe care o coordonează, zona este tot mai vizitată, iar turismul practicat respectă mediul înconjurător și nu periclitează aria naturală.
Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din Europa
În Masivul Ciomatu Mare, la granița dintre județele Harghita și Covasna, îmbrățișat de păduri și vegheat de soarele blând, se află Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din Europa. Situat la aproximativ 950 de metri altitudine, lacul Sfânta Ana se întinde pe 20 de hectare și are o adâncime de șapte metri. Nefiind alimentată de izvoare, apa lacului provine numai din ploi și din topirea zăpezii și este pură, aproape distilată, într-un litru de apă găsindu-se 0,029 de miligrame de minerale. Întrucât nu este oxigenată, în lac nu există nicio vietate.
Kerezsi Laszlo ne asigură că acest loc și împrejurimile sale au fost considerate sfinte încă din vremea popoarelor precreștine și această credință este păstrată și în zilele noastre. În apropierea lacului se află o capelă catolică, ridicată în cinstea Sfintei Ana, care în fiecare an este loc de pelerinaj pentru sute de credincioși. ”În 26 iulie, se ține, în fiecare an, hramul Anei și vin aici pelerini din toate părțile, pentru că este o vorbă: dacă ai credință în Dumnezeu și suflet curat, ceea ce îi rogi pe Domnul și pe Maica Domnului la capela Ana, se va împlini’, spune custodele rezervației. Înainte de asta, toți cei care vin în zonă trebuie să pună mâna în lacul Sfânta Ana, pentru a se curăța de păcate.
În jurul originii lacului s-au țesut, de-a lungul vremii, mai multe legende, așa cum se întâmplă în cazul locurilor a căror frumusețe oamenii nu o pot explica. Cea mai cunoscută este cea a Anei, fata care a fost înhămată la o caleașcă, împreună cu alte 11 fecioare, de către stăpânul cetății Tușnad.
”Pentru că nu aveau putere să poarte caleașca mai repede, fetele au fost biciuite iar Ana, nemaisuportând durerea sa și a semenelor sale l-a blestemat pe tiran: Dumnezeu cel Mare să rupă pământul sub noi/ Să scufunde acest om rău/ Și împreună cu el și pe noi’, povestește nenea Laci. Legenda spune că Dumnezeu a ascultat-o, muntele s-a surpat și din lacrimile plânse ale fetelor s-a născut un lac curat ca lacrima și în care, dacă te scalzi, Dumnezeu te spală de păcate și timp de un an ești ferit de probleme.
‘Este o legendă, dar e frumoasă. Le spun turiștilor din străinătate, în special la cei din America sau din țările dezvoltate: Vedeți, noi, românii, aici avem legende de la uriași și de la crearea Pământului, iar voi aveți legende numai din 1800’, explică cu umor custodele rezervației.
Toți cei care vin în zonă trebuie să respecte anumite reguli, devenite sfinte pentru rangerii rezervației. În lac nu se permite scăldatul celor care s-au uns pe corp cu ulei de plajă sau cremă de protecție, focul pentru grătare se face doar în locuri special amenajate, gunoiul se colectează selectiv iar în zonă este permis accesul cu mașinile numai până la un anumit punct și doar în schimbul unei taxe. Înainte ca Kerezsi Laszlo să devină custodele rezervației, apa lacului era poluată din cauza celor care își spălau mașinile acolo sau se scăldau fără să respecte nicio regulă, gunoaiele tronau peste tot, se făceau focuri în pădure și nu de puține ori s-au înregistrat incendii de vegetație.
Încet, încet situația s-a schimbat și nenea Laci spune cu mândrie că rezervația Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoș a primit ‘diploma de onoare de la UE și s-a situat pe locul I la nivel național la categoria rezervații naturale’.
Lacul Sfânta Ana reprezintă una dintre cele mai importante atracții turistice din România și anual vin aici atât oameni simpli cât și politicieni din România și Ungaria, dar și miliardari, precum celebrul George Soros. Custodele rezervației își amintește că zona a fost vizitată, de mai multe ori, chiar de președintele României, Traian Băsescu. Într-una dintre vizite, șeful statului a venit neanunțat și, ca oricărui turist care vine cu mașina, i s-a cerut să plătească taxa de intrare în rezervație.
‘Am avut un ranger, fost secretar de partid căruia, nu-i plăcea când cineva se adresa cu ‘băi’. Și a venit domnul președinte și a spus: ‘băi, cât trebuie să plătesc’ și el răspuns: ‘băi, zece lei’. Și când a văzut că-i președintele era să leșine. A trebuit să-l schimbăm din post pentru că a crezut că este ca și cu Ceaușescu și că intră în pușcărie pentru că i s-a adresat așa președintelui’, își amintește nenea Laci, care i-a spus președintelui că și el trebuie să se spele de păcate cu apa din lac.
”Și i-am spus și domnului președinte: Noi, aici, la Sfânta Ana, trebuie să spălăm păcatele cu apa sfințită și eu, de obicei, mă spăl pe ochi, că dacă sunt femei frumoase mă uit la ele și doar cu ochiul mai fac păcate. Și domnul președintele m-a întrebat ce trebuie să facă. Și i-am spus: ‘politicienii, cam toți trebuie să facă gargară’, povestește cu umor, custodele rezervației.
Acesta ține să-i amintească și pe turiștii japonezi, ‘care au patru aparate foto agățate de gât’, care sunt disciplinați și care atunci când au ajuns în fața copacilor pitici din Tinovul Mohoș s-au aplecat și i-au salutat. ‘Când m-am dus cu ei în Tinov și le-am arătat copacii pitici s-au aplecat și i-au salutat, spunând ‘bonsai’. Tot ei m-au întrebat dacă pot fuma în rezervație și dacă fumul nu face rău plantelor. Această istorioară o spun la toată lumea, pentru că asta înseamnă respect față de natură’, spune nenea Laci.
Tinovul Mohoș-rezervația care adăpostește relicte glaciare
Nu departe de Lacul Sfânta Ana, într-un crater mai mare și mai bătrân, se află Tinovul Mohoș, o rezervație naturală care adăpostește plante rare, unele unice în România. Kerezsi Laszlo povestește că prima dată a erupt vârful vulcanic în care se află tinovul, ‘mai bătrân cu aproximativ 1600-1800 ani’ și s-a format acolo un lac vulcanic, similar lacului Sfînta Ana.
Mai târziu, în apropiere, a avut loc o nouă explozie, cea care duce la formarea lacului Sfânta Ana, și cenușa aruncată a colmatat primul lac și a dus la dezvoltarea mușchiului de turbă și la formarea Tinovului Mohoș. ”În momentul de față sunt 15 lăcușoare mici, dar foarte adânci, între 7 și 37 de metri, niște ferestre spre adâncuri și marginea lor adăpostește o sumedie de plante, relicte ale naturii, unele chiar de raritate mondială, din familia roua cerului, plantă carnivoră, rămasă din galciațiuni, dar și copaci pitici, afine, merișori sau rozmarinul. (…) În Tinov s-au descoperit și 104 specii de păianjeni, în urma cercetărilor efectuate de instituțiile de învățământ superior’, spune custodele.
Turiștii pot vizita Tinovul însoțiți de ghid, care le oferă explicații în mai multe limbi, respectiv română, maghiară, engleză, germană sau chiar ebraică. Pentru ca oamenii să fie în siguranță și plantele rare să nu fie afectate, au fost amenajate poteci de vizitare din lemn, care străbat o parte din tinov și oferă posibilitatea admirării micilor lacuri cu apă aproape neagră dar și a spectaculoasei plante carnivore Roua Cerului sau a altor relicte glaciare.
‘Vă spun, este o altă dimensiune. Nu arătăm la turiști, dar aici trăiește și pedicuța, adică lycopodium clavatum. Cei care cunosc puțină botanică știu că această plantă este medicinală dar este super ocrotită și nu trăiește oriunde. Este o plantă care regenerează organismul prin radiație, pune în mișcare tot sistemul imunitar’, explică Kerezsi Laszlo.
În rezervația de interes comunitar trăiesc și 11 urși, fără a-i deranja prea mult pe oameni, mai ales pentru că rangerii au grijă ca turiștii să nu lase în urma lor resturi alimentare și nici să nu hrănească animalele.
Custodele povestește că au existat oameni de știință care au propus să se construiască un gard de sârmă ghimpată în jurul tinovului, pentru ca animalele—căprioare, mistreți, urși—să nu mai intre în zona respectivă și să nu distrugă plantele rare. Kerezsi Laszlo se declară total împotriva acestei idei și spune că animale și oameni au trăit în comuniune de mii de ani și că în zilele noastre doar cunoscând natura o poți proteja. ”Le-am spus să nu se prostească pentru că iarna animalele sălbatice se adăpostesc acolo.
Acolo găsesc hrană, frunze de merișor, ciuperci, fructe uscate. Ursul merge în tinov de milioane de ani și nu au fost probleme. (…) Așa este natura. Sunt hotărât împotriva celor care vor să facă enclavă în jurul rezervației. Noi în acești 23 de ani am pus accent pe cunoaștere. Dacă cunoști, și să știți că vin elevi foarte mulți la noi, atunci începi să iubești și apoi să protejezi. Deci, prin educație vrem să protejăm rezervația, nu prin forță coercitivă’, afirmă custodele.
Dragostea pentru natură și pentru rezervația pe care o administrează a insuflat-o și nepoților săi. Povestește că unul dintre nepoți, când avea patru ani, le-a spus educatoarelor de la grădiniță să nu-i mai lipească pe dulăpior fotografia cu ciuperca roșie cu buline albe pentru că aceasta este otrăvitoare.
”La patru ani, când i s-a lipit pe dulăpiorul de la grădiniță o ciupercuță cu pălărioară roșie cu buline albe a spus: Mie nu-mi trebuie amanita muscariana, pentru că ea conține o substanță neurotoxică’, povestește amuzat Kerezsi Laszlo.
Rezervația Lacu Sfânta Ana-Tinovul Mohoș este vizitată, anual,
de câteva mii de persoane, numărul fiind influențat atât de vreme cât și de
situația economică și financiară a țării. Teoretic, sezonul se încheie la finele
lunii august, dar peisajul este splendid și toamna, iar nenea Laci a inventat un
sport pe care turiștii să-l practice iarna, dacă se încumetă să urce până la lac.
Este vorba de sania pe schiuri, care are mare succes, în fiecare an.
‘Am cumpărat 100 de schiuri second hand (au fost niște canadieni care au spus—uite, românul, ce deștept e), am dat jos legătura și am pus sania pe talpă de schi. Și când vine turistul primește sania, iar tata, mama și copilul urcă pe sanie și coboară până la lac. Și apoi vine Laci bacs cu mașini 4×4, îi leagă cu un lanț și îi tractează înapoi și așa mai rotunjim veniturile’, explică custodele.
Kerezsi Laszlo spune că nu și-ar vedea viața decât acolo sus, în vârf de munte, chiar dacă au fost ierni când a stat înzăpezit timp de 21 zile, și spune că dacă ar fi un conducătorul al religiilor ar organiza un pelerinaj la Sfânta Ana, ‘pentru că ești mai aproape de Dumnezeu, pentru că peisajul și aerul ionizat te fac să te simți foarte bine și pentru că este incredibil de frumos’.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.