Județul Harghita este cunoscut în întreaga țară pentru iernile geroase, pentru sporturile de iarnă, pentru peisajele mirifice, pentru oamenii harnici și gospodari și pentru apele minerale, care se găsesc oriunde ai întoarce capul.
Pentru harghiteni este un lucru obișnuit să meargă la izvorul din localitate să se aprovizioneze cu apă minerală sau să facă baie în apa minerală din ștrandurile și băile care se află pe întreg teritoriul județului. În aceste condiții, nici nu e de mirare că în Harghita funcționează cele mai importante două fabrici de îmbuteliere a apelor minerale din România, iar una dintre ele a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc.
Se estimează că în Harghita sunt peste 2.000 de izvoare de apă minerală naturală carbogazoasă, însă puține sunt captate și folosite în activități economice purtătoare de redevențe către stat.
Directorul general al fabricii de îmbuteliere din Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, spune că la nivel național se estimează că doar 30% dintre sursele de apă minerală naturală au fost studiate, iar dintre acestea doar 17% se îmbuteliază.
”Potențialul pe care-l avem ca stat, din acest punct de vedere, este uriaș, în condițiile în care apa minerală este singura resursă minerală naturală a României regenerabilă în întregime în timp real, adică pe parcusul vieții unui om, dacă arealul în care există nu se distruge sau este poluat în urma activităților antropice”, a explicat Florin Răducu Lăzăroiu.
Puțini sunt cei care nu au auzit de apa minerală Borsec, al cărei renume a depășit, de peste 200 de ani, granițele țării. În 2013, fabrica de la Borsec a fost declarată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai puternic brand românesc, iar apa minerală îmbuteliată acolo a fost recunoscută, de mai multe ori, ca fiind cea mai bună din lume.
Cunoașterea izvoarelor Borsecului datează încă de pe vremea romanilor, care le-au descoperit după cucerirea Daciei și au o caracteristică aparte, pe care ne-o dezvăluie directorul fabricii de îmbuteliere, Florin Răducu Lăzăroiu.
”Numeroasele izvoare de apă minerală din această zonă sunt alimentate cu apă provenită din topirea zăpezilor, iar temperatura este în jur de zece grade, ceea ce este neobișnuit în condițiile în care apele minerale carbogazoase din Câmpia Vestului sau Depresiunea Brașovului, precum și cele din Cehia, Italia, Germania sau Franța sunt ape calde, de 18-22 grade”, explică Lăzăroiu.
Multe secole mai târziu, după descoperirea lor de către romani, apele minerale de la Borsec au început să fie îmbuteliate în ulcioare de lut ars și transportate în desagi, pe spinarea cailor, în Transilvania, Moldova, Țara Românească și Ungaria. Există atestări documentare potrivit cărora apa minerală de la Borsec a fost transportată cu căruțele, în 1594, în butoaie de stejar, la curtea domnească de la Alba Iulia, unde au fost folosite pentru tratament de către Sigismund Bathory. În 1844, poetul Vasile Alecsandri a ajuns la Borsec și a povestit un an mai târziu, cu entuziasm, despre calitatea, îmbutelierea și transportarea apelor, într-un text publicat în ”Calendarul Foaiei sătești”.
Istoria îmbutelierii apei minerale de la Borsec se întinde pe mai bine de 200 de ani și începe în 1803, când un cetățean vienez s-a vindecat de o boală incurabilă, în urma unui tratament cu apă minerală făcut aici. La întoarcerea acasă, i-a propus lui Anton Zimmethausen, consilier municipal la Viena și geolog de profesie, să facă comerț cu apă minerală. Acesta s-a mutat în 1805 la Borsec, a deschis o fabrică de sticle, iar un an mai târziu începe îmbutelierea industrială a apei.
Potrivit documentelor vremii, erau îmbuteliate 5.000 de sticle pe zi, iar ambalarea se făcea în lăzi necompartimentate, șocurile transportului fiind atenuate cu cetină sau fân. De-a lungul anilor, îmbutelierea a fost efectuată de diferiți proprietari și a stagnat, câte doi ani, atât în timpul Primului Război Mondial, cât și în perioada celei de-a doua conflagrații mondiale.
Odată cu naționalizările din 1948, activitatea de îmbuteliere a intrat în atribuțiile statului, care a efectuat importante investiții în vederea modernizării producției și dezvoltării zonei. După 1989 întreprinderea de stat s-a transformat în firmă privată cu capital integral autohton, iar istoria de succes a brandului a continuat.
La fel ca pe vremea împăratului Franz Josef, când era recunoscută deja în Europa, și primea Medalia de Aur la Târgul Internațional de la Viena, apa minerală de la Borsec este răsplătită, periodic, cu diverse titluri la concursurile internaționale, care-i recunosc calitățile.
În anul 2005, apa carbogazoasă Borsec a fost premiată cu ”Medalia de Aur Specială”, iar apa plată Borsec — cu ”Medalia de Aur” la Selecția Mondială a Calității, organizată de Institutul Internațional pentru Selecția Calității de la Bruxelles. În 2013, pentru al doilea an consecutiv, Borsecul a fost desemnat cel mai puternic brand românesc. Dacă în 1990 se îmbuteliau 60 milioane de litri pe an, anul trecut s-a ajuns la 400 milioane de litri.
Apa minerală din micul oraș harghitean ajunge acum pe mai multe continente, fiind exportată în țări precum SUA, Canada, Arabia Saudită, China, Coreea de Sud, Taiwan, Japonia, Germania, Italia, Spania sau chiar Australia.
Perla Harghitei, 40 de ani de istorie neîntreruptă a fabricii din Sâncrăieni
Un alt jucător important pe piața îmbutelierii apelor minerale este Perla Harghitei, fabrica din comuna Sâncrăieni fiind construită în anul 1974, iar marca fiind îmbuteliată și comercializată neîntrerupt, timp de 40 ani.
Potrivit managerului de marketing Puskas Istvan, înainte de 1989, fabrica de la Sâncrăieni a aparținut de Apemin Borsec și ca societate independentă, sub actuala denumire, s-a constituit în 1990.
”După ce s-a format ca societate independentă, în istoria Perla Harghitei cel mai important eveniment s-a produs în 1995, când societatea s-a privatizat, cu cele 3 fabrici pe care le avea la acel moment. Privatizarea a fost de tip MEBO (Management Employee Buyouts), salariații de atunci devenind acționari, lucru care s-a menținut până azi, societatea păstrându-și caracterul de societate pe acțiuni închisă, rămânând 100% cu capital privat românesc în ciuda numeroaselor oferte care au venit de-a lungul timpului pentru cumpărarea societății din partea diferiților investitori, companii străine, concerne multinaționale.
Acest lucru a fost posibil datorită, în special, calității produselor și a priceperii oamenilor care au făcut și fac acest business. Este un caz tipic al unei afaceri realizate de oameni care fac un lucru la care se pricep cel mai bine, fiind specialiști în domeniu”, a spus Puskas Istvan.
Trebuie menționat că Perla Harghitei, ”contrar multor producători și contrar trendului pieței”, a păstrat în portofoliu apa minerală la sticle returnabile de 1 și 0,5 litri, ”fiind cel mai important producător din țară”, atât marca ”Perla Harghitei”, cât și ”Tiva Harghita” fiind îmbuteliate pe lângă PET și în sticle returnabile clasice, dar și în sticle personalizate, categoria premium.
”Păstrarea sticlelor returnabile ține atât de tradiție, dar și de respectarea sloganului pe care și l-a ales marca ‘Perla Harghitei’, respectiv ‘iubește natura”’, susține Puskas Istvan.
În ultimii 40 de ani, fabrica din Sâncrăieni s-a dezvoltat și s-a modernizat continuu și a ajuns, de la două linii de îmbuteliere, în 1974, la șapte linii de îmbuteliere în prezent, cu o capacitate totală de 150 de milioane de litri pe an.
Apa îmbuteliată în comuna Sâncrăieni ajunge, în mod regulat, în Ungaria, SUA, Canada, Republica Moldova, dar și în Irak, Australia, Israel, Columbia sau Federația Rusă.
”Apa minerală ‘Perla Harghitei’ este o apă mineral naturală, hidrogencarbonatată, calcică, sodică, magneziană, cu conținut mediu de săruri minerale, apa minerală stimulează apetitul, favorizează digestia și poate facilita funcțiile hepato-biliare”, își încheie prezentarea Puskas Istvan.
Acestea sunt cele mai importante două fabrici de îmbuteliere din județ, dar lor li se adaugă altele care și-au câștigat un renume pe această piață, cum ar fi Tușnad, Bilbor sau Mineral Quantum.
Drumul apelor minerale, un proiect comun derulat în Harghita și Covasna
Harghitenii sunt mândri că apele îmbuteliate la ei duc faima județului în toată lumea, dar cei mai mulți localnici beau apă minerală care curge în izvoarele ”de la marginea drumului”. În multe localități din județ există cel puțin un izvor amenajat de unde oamenii se aprovizionează periodic și scapă de cheltuielile pe care le presupune cumpărarea apei minerale de la magazine.
De asemenea, în toate zonele județului există și ștranduri cu apă minerală, iar cei care se scaldă periodic în acestea spun că îi revigorează și îi ajută să-și păstreze sănătatea. Pe vremuri, în multe localități existau băi tradiționale cu ape minerale care au fost lăsate în paragină, dar care, în ultimii ani, au fost renovate și readuse în atenție. Și asta pentru că organizațiile neguvernamentale și autoritățile din Harghita și Covasna și-au dat seama de potențialul extraordinar pe care îl au izvoarele cu apă minerală și derulează proiecte pentru promovarea acestora și pentru a atrage turiștii în zonă.
Proiectul ”Drumul apelor minerale” a fost inițiat în urmă cu mulți ani de Fundația pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, pe modelul ”drumurilor verzi” din SUA sau Europa de Vest. Cu ajutorul finanțărilor oferite de fundație s-au reabilitat băi tradiționale, s-a deschis un muzeu al apelor minerale și au fost publicate și cărți despre apele minerale din regiune. Ulterior, ideea a fost preluată de consiliile județene din Harghita și Covasna, care au câștigat un proiect european, intitulat tot ”Drumul apelor minerale”, ce are ca scop modernizarea și amenajarea împrejurimilor unor izvoare de apă minerală din localitățile participante, în vederea dezvoltării turismului și a vieții economice.
”Drumul apelor minerale” străbate, în Harghita, Băile Jigodin, Băile Szejke, Băile Tușnad, Borsec, Homorod Băi și Remetea.
Prin proiect s-au realizat lucrări de modernizare a aleilor, străzilor și a zonelor verzi, renovarea podurilor și a zidurilor de sprijin, iar în localitățile unde izvoarele de apă minerală sunt în proprietate publică au fost modernizate pavilioanele acestora. Proiectul cuprinde construirea a două bazine în Remetea și în Homorod, modernizarea rețelelor de iluminat public în fiecare localitate și construirea, la Borsec, a unei rețele de canalizare în zona cuprinsă în proiect.
Un alt proiect european derulat de autoritățile celor două județe vizează promovarea apelor minerale din Harghita și Covasna prin participarea la expoziții, organizarea unor evenimente sau realizarea unui marketing comun al izvoarelor de apă minerale.
De asemenea, cu ajutorul unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Consiliul Județean Harghita și autoritățile locale au reabilitat și renovat 9 băi tradiționale, din mai multe zone ale județului.
Apelor minerale le-au fost dedicate două muzee, la Tușnad Sat și Borsec
Apelor minerale le-au fost dedicate, în Harghita, și două
muzee. Unul inaugurat în anul 2005, în Tușnad-Sat, și un altul a fost deschis în
2008, la Borsec.
Muzeul de la Tușnad Sat este construit sub forma unei iurte mongole și
adăpostește instalații vechi de îmbutelire a sticlelor de apă minerală, cărți de
geologie, hărți, ulcioare în care se păstra pe vremuri apa minerală, dar și
sticle sau etichete de apă minerală. De asemenea, turiștii pot afla mai multe
despre istoricul zonei, extrem de bogată în izvoare de apă minerală, și despre
cum au influențat acestea viața oamenilor.
Exponatele provin din donații făcute de localnici, Muzeul Secuiesc al Ciucului sau de diverse firme de îmbuteliere a apelor minerale din zonă. Inițiativa unui astfel de muzeu a aparținut Asociației pentru Ocrotirea Naturii din Miercurea Ciuc, iar proiectul a fost finanțat de către Fundația pentru Parteneriat din municipiul reședință de județ.
Muzeul de la Borsec a fost finanțat în comun de primărie și fabrica de îmbuteliere a apelor minerale din localitate. Într-un spațiu special este prezentată istoria zonei, care se întrepătrunde cu cea a exploatării apei minerale.
Turiștii, dar și localnicii au posibilitatea să vadă peste 100 de obiecte și fotografii, de la etichete de pe sticlele de apă minerală până la recipientele în care se transporta apa în urmă cu 200 de ani. Cel mai vechi exponat din Muzeul apelor minerale de la Borsec este o sticlă care a fost folosită pentru păstrarea apei minerale, la sfârșitul anilor 1800.
Apele minerale din Harghita sunt o bogăție insuficient exploatată, care nu se va epuiza atâta vreme cât oamenii vor fi conștienți că trebuie să protejeze pământul din care acestea izvorăsc.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.