Satu Mare, localitatea porților secuiești cunoscute în întreaga Europă

Divertisment

Localitatea Satu Mare din județul Harghita a devenit cunoscută în întreaga Europă datorită porților secuiești păstrate de peste un secol și jumătate, care sunt adevărate capodopere ale artei populare.

Turiștii care străbat DN 13A, între Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, au posibilitatea să admire în Satu Mare un număr impresionant de porți secuiești, care străjuiesc intrarea de la fiecare a doua gospodărie. Cum ajungi la primărie îți dai seama că te afli în „satul porților secuiești”, întrucât pe clădirea instituției sunt prinse elemente din porți tradiționale vechi care au fost salvate dintr-un incendiu de amploare ce a afectat satul în anul 1952. 

Potrivit datelor puse la dispoziție de reprezentanții Biroului de Turism din Satu Mare, în localitate se află aproximativ 250 de porți secuiești tradiționale, din care 120 sunt sculptate, gravate și vopsite. Unusprezece dintre acestea sunt monumente istorice, înscrise în lista patrimoniului național, cea mai veche aflându-se în fața parohiei romano-catolice și fiind datată din anul 1858. 

Responsabilitatea salvării și protejării porților secuiești a fost preluată, în urmă cu peste 40 de ani, de fosta profesoară Kovacs Piroska, acum în vârstă de 82 ani. Femeia minionă, discretă și sfioasă și-a dedicat toată viața promovării valorilor populare din comună și din regiune și datorită stăruinței ei permanente porțile secuiești au fost incluse într-un program județean de salvare și conservare.

În cei peste 40 ani de activitate, Kovacs Piroska a colecționat artă populară, devenind o extraordinară cunoscătoare a valorilor culturale din Satu Mare, a deschis un muzeu, a colectat un volum impresionant de desene populare, a realizat o cartare a porților secuiești din zona Odorhei și a solicitat restaurarea lor. Așa a demarat un proiect finanțat de Consiliul Județean, datorită căruia au fost restaurate zeci de porți secuiești din tot județul, a căror valoare culturală este inestimabilă. 

Datorită strădaniei sale, Kovacs Piroska a fost răsplătită, în anul 2012, cu premiul Europa Nostra, categoria „Contribuție remarcabilă”, acordat de Comisia Europeană, iar faima porților secuiești a trecut granițele județului și ale României și au devenit cunoscute în întreaga Europă. 

Kovacs Piroska obișnuiește să spună că meritul pentru acest premiu nu îi aparține numai ei, ci zecilor de oameni care i-au fost alături și au ajutat-o în munca sa, în cele câteva decenii dedicate salvării patrimoniului cultural. 

„Este un sentiment extraordinar și o onoare deosebită. Sunt bucuroasă. În momentele deosebite al decernării premiului am simțit că ar fi bine dacă proprietarii porților secuiești, cioplitorii de porți, membrii comunităților din județ rămași acasă ar simți împreună cu mine că valorile tradiționale, specifice zonei în care trăim, au loc în cultura tradițională a Europei. De această dată atenția Europei s-a îndreptat spre noi, poarta secuiască și-a primit locul meritat pe paleta culturală a Europei. Acest lucru ne îndeamnă să lucrăm și mai mult”, a declarat Kovacs Piroska după ceremonia de decernare a premiului, care a avut loc la Lisabona. 

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, care a fost de acord cu finanțarea unui program de restaurare a porților secuiești, spune că trebuie acordată o mare atenție acestui simbol cultural și o numește pe Kovacs Piroska „ocrotitoarea porților secuiești”. 

„Avem valori culturale deosebite, poarta secuiască ca simbol este una dintre comorile prețioase ale Europei, pe care o putem ocroti doar prin colaborare și prin acordarea unei mari atenții. Începând cu 2009, Consiliul Județean Harghita este membru în Asociația culturală KŐLIK, activitatea acesteia fiind extinsă la nivel județean pentru menținerea și ocrotirea porților secuiești. Fondatoarea asociației, Kovács Piroska din Satu Mare, este ‘ocrotitoarea porților secuiești’, iar la inițiativa Consiliului Județean Harghita activitatea ei excepțională a fost recunoscută cu premiul Europa Nostra în anul 2012. Datorită lui Kovács Piroska, secuimea, județul Harghita au ajuns în centrul atenției Europei”, a declarat Borboly Csaba. 

În Satu Mare, supranumit „satul porților secuiești”, se găsesc cele mai multe porți secuiești cu porumbar, ele fiind denumite și porți „sculptate”, „împodobite”, „scrise” din cauza multiplelor motive populare executate cu dalta, cu lama arcuită. 

Potrivit etnografilor, poarta secuiască este o construcție așezată pe trei stâlpi de susținere, compusă din trei părți: poarta mare se potrivește cu înălțimea căruței pline de fân, iar poarta mică este destinată persoanelor. Cei trei stâlpi de susținere sunt legați de o grindă pe care se construiește un porumbar sau lăcaș pentru porumbei. 

Etnograful Portik Iren spune că denumirea de lăcaș pentru porumbei este doar simbolică, întrucât niciodată nu au fost crescuți acolo porumbei, pasărea simbolizând sufletele foștilor proprietari ai gospodăriei.

„Este o parte simbolică a acoperișului, pasărea simbolizând sufletul. Etnografii susțin că ar fi locul unde sunt păzite sufletele gazdelor anterioare ale gospodăriei. Și nici nu ar fi un loc mai bun pentru aceste suflete și mai acasă, decât acolo unde o viață întreagă au lucrat pentru întreaga gospodărie”, explică Portik Iren, care a a precizat că elementele porții poartă denumiri legate de păsări și de credința populară că totul are suflet.

Multe dintre porțile din Satu Mare sunt pictate, etnografii spunând că aceste modele, de regulă, împodobesc intrările în „instituțiile prețioase”, cum ar fi biserici sau școli, dar și a gospodăriilor unor persoane influente în comunitate. 

Motivele prezente pe porțile secuiești sunt cele geometrice stilizate, motivele florale, dar și soarele și luna, arborele vieții sau diverse păsări. Grinda este decorată, de obicei, cu inscripții, cum ar fi anul construirii și numele gazdei și al soției sale. De asemenea, potrivit etnografului Portik Iren, numerele impare sunt populare în Secuime și de aceea, pe porți, sunt prezente numere de flori sau de fructe impare. 

Poarta arată și starea materială a gazdei, dar reprezintă și o moștenire pentru generațiile care vin. 

Portik Iren susține că, în trecut, porțile au fost înzestrate cu simboluri care aveau menirea să țină departe de gospodărie atât vrăjile, cât și toate bolile care ar fi putut afecta omul și animalele, dar și necazurile ce ar fi putut să se abată asupra casei. Între timp, s-au popularizat mesajele scrise pe porți, dar care, în opinia etnografilor, sunt mult mai sărace decât vechile simboluri. 

„După ce s-au dat uitării citirea simbolurilor s-au popularizat mesaje scrise pe poartă, care sunt cu mult mai sărace pentru că se referă numai la om. Spre exemplu, mesajul spune: ‘Omul bun să intre, cel rău să rămână afară’. Însă, simbolurile nu se refereau numai la omul bun și omul rău. Simbolurile vechi au avut menirea să îndepărteze toate relele, bolile animalelor sau ale oamenilor și toate stricăciunile care erau oprite la poartă. Poarta, pragul, ușa este un loc care nu este nici afară nici înăuntru, este un teren neutru, unde se pot face și se pot opri vrăjile”, explică Portik Iren. 

Indiferent de felul în care arată, porțile tradiționale din Harghita și în special cele din Satu Mare au devenit puncte de atracție pentru turiști. Șefa Biroului de Turism din Satu Mare, Madaras Csilla Hajnal, spune că turiștii pot parcurge un circuit scurt al porților monumente istorice din comună și pot primi toate informațiile de care au nevoie. 

Autoritățile își continuă munca lor de salvare și conservare a acestor valori ale artei populare pentru ca imaginea tradițională a satului să nu se piardă. 

„În urma activității depuse în parteneriat au fost și sunt reabilitate numeroase porți secuiești, sunt inventariate porțile existente în județ și se lucrează în vederea păstrării imaginii tradiționale a satului. Consider că ocrotirea valorilor culturale, a edificiilor, a tuturor obiectelor, construcțiilor care poartă valorile și crezul strămoșilor noștri trebuie să fie un obiectiv prioritar, la care nu putem răspunde niciodată că nu există fonduri. Numai așa putem spune că am făcut totul ce ne-a fost cu putință pentru a lăsa copiiilor noștri un sat primitor, un oraș locuibil și acesta este motivul pentru care programul nostru de salvare a porților secuiești este atât de important”, a declarat Borboly Csaba.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul