Numărul raportărilor de infecţii nosocomiale la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc a înregistrat un nou record în anul 2019, ajungând la aproape 300 de cazuri, această creştere datorându-se faptului că a crescut capacitatea de diagnostic a acestora, unitatea dispunând de mai mulţi ani de un serviciu specializat.
Potrivit datelor furnizate presei de medicul specialist epidemiolog Sergiu Sîngeorzan, care conduce Serviciul de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (SPIAAM) din Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, în 2019 s-au înregistrat 294 de infecţii nosocomiale, cele mai multe în secţiile ATI, chirurgie şi neurologie, fiind vorba de un nou record, în condiţiile în care în 2018 au fost declarate 182 de infecţii asociate actului medical.
“Faţă de anul precedent, am avut un nou record în 2019, am avut 294 de infecţii nosocomiale declarate, cele mai multe pe secţia ATI (62), majoritatea infecţii respiratorii, la Chirurgie (41) – majoritatea infecţii postoperatorii şi la Neurologie (30), unde sunt majoritare infecţiile urinare. (…) Eu cred că încă mai sunt infecţii neraportate. Modul de depistare actual este pe dos decât ar trebui, în sensul că identificarea infecţiilor, sau suspiciunilor, nu vine de la medicul curant către noi ci invers. Este bine că acceptă, că nu se mai feresc să admită că au avut infecţii nosocomiale şi se consultă cu noi. În plus, realizăm supraveghere prin culegere de date şi observare directă cât şi indirectă a activităţilor din spital, astfel încât să găsim metodele optime de prevenţie, astfel încât să le scădem pe cât posibil – pentru că niciodată nu vom putea să le eradicăm. Scopul nostru este să informăm secţiile, să fim informaţi şi să identificăm acele măsuri pe care putem să le luăm ca să limităm şi să scădem infecţiile asociate asistenţei medicale”, a declarat dr. Sergiu Sîngerozan.
Potrivit sursei citate, capacitatea serviciului pe care-l conduce de diagnostic a infecţiilor nosocomiale a crescut în ultimul an, datorită cunoştinţelor acumulate, dar şi a capacităţii de a înţelege a celorlalţi medici.
“Anul acesta avem şi o nouă colegă, dr. infecţionist Santa Zsuzsa, care ne ajută mult cu partea practică, merge pe secţii, face consulturi interdisciplinare, ori acestea, surpapuse peste partea de supraveghere a infecţiilor nosocomiale, duc la o capacitate mai mare a noastră de a declara aceste infecţii nosocomiale. Alt lucru care ne ajută pe noi este culegerea de date – punct cheie în activitatea noastră – şi digitalizarea lor. În ultimii ani noi am cules foarte multe date de pe secţii, urmează să le analizăm şi să dăm soluţii”, a spus medicul epidemiolog.
Datele statistice arată că în anul 2014, când dr. Sîngerozan a venit la spitalul din Miercurea Ciuc, au fost raportate 30 de infecţii asociate actului medical, în 2016 numărul acestora a ajuns la 108, iar în 2019 s-au raportat 294 de astfel de infecţii. Dr. Sîngeorzan a punctat faptul că în acest an, la nivelul spitalului, se doreşte demararea programului “Antibiotic Stewardship”, privind administrarea corectă a antibioticelor.
“Prin intermediul acestuia, vom urmărim consumul de antibiotice la nivelul fiecărei secţii/medic, urmărim doza zilnică de antibiotic recomandată şi limitarea la anumite grupuri de antibiotice la nivel de spital. (…) Ştim foarte bine că atât în spital, cât şi în afara lui, antibioticele sunt utilizate în exces, ceea ce, în mod indirect, duce la bacterii mai rezistente în spital, ceea ce înseamnă greutăţi şi dificultate mai mare de tratare a pacienţilor cu aceste bacterii şi apariţia infecţiilor cu Clostridium difficile. Infecţia cu Clostridium difficile este datorită dezechilibrului creat la nivelul florei intestinale, prin administrarea de antibiotice care nu sunt neapărat ţintite pe bacteriile incriminate în patologia infecţioasă, nimicesc totul, practic tu vii, bombardezi toată populaţia de bacterii, bune şi rele, omori tot şi Clostridiile – bacterii natural rezistente la o serie largă de antibiotice – nu mai au concurenţă, se înmulţesc, devin toxigene şi elimină toxine care duc la iritaţia intestinului, scaune diareice etc. Astfel de cazuri au şi o morbiditate crescută”, a precizat dr. Sîngeorzan.
Acesta a vorbit şi de măsurile luate în ultimii ani la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc pentru reducerea infecţiilor asociate actului medical, cum a fi implementarea sistemului de mopuri dreptunghiulare şi lavete reutilizabile pentru fiecare încăpere de pe secţie, care după o singură utilizare se trimt la spălătorie, se spală şi de dezinfectează. De asemenea, au fost montate dispensere cu soluţii pentru igiena mâinilor în majoritatea secţiilor, la intrare în fiecare salon, pe holuri, în sălile de tratament, în 2020 urmând ca toate secţiile să dispună de acestea.
“Prevenţia infecţiilor nosocomiale are mai mulţi piloni: igiena mâinilor- cel mai bun mijloc de transport al bacteriilor, igiena personală a pacienţilor, curăţenia mediului spitalicesc, consumul de antibiotice în exces şi fără recomandare, îngrijirea pacienţilor la pat, mai ales a celor imobilizaţi – aici intră inclusiv îngrijirea dispozitivelor invazive asociate acestora (sondă urinară, cateter venos periferic, cateter venos central, sondă de intubaţie, etc.) şi nu în ultimul rând, educaţia pacienţilor şi a personalului medical, care trebuie să fie la un anumit standard. Doar toate acestea, coroborate, pot duce la scăderea infecţiilor nosocomiale. Şi noi, din păcate, mai avem de lucru pe toate palierele aminite”, a punctat dr. Sîngerozan. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.