Situat în județul Harghita, la poalele Munților Harghita, pe un platou aflat la 860 m altitudine, străbătut de văile pâraielor Homorod Mic și Vârghiș, potrivit http://www.visitvlahita.ro/, orașul Vlăhița se înscrie în circuitul turistic prin poiana cu narcise albe din apropierea sa.
Poiana cu narcise de la Vlăhița se află pe fânețele așezate la vest de satul Minele Lueta, chiar la ieșirea spre Homorod din Vlăhița. Suprafața totală acoperită cu narcise este de 300 de hectare și a fost declarată rezervație naturală de tip floristic. Narcisele sunt protejate, fie prin hotărâri ale Consiliului Județean, fie prin lege.
Marea densitate de narcise albe de la Vlăhița este apreciată de specialiști ca având între 180 și până la 200 de fire pe metru pătrat. Totodată, pe aceste fânețe poate fi întâlnită și o specie rară de orhidee — ”Papucul Doamnei”, potrivit www.cazarelapensiune.ro.
Perioada de înflorire a narciselor albe (Narcissus stellaris), care cresc în Rezervația Naturală de la Vlăhița, începe cu jumătatea lunii mai și continuă și în luna iunie. Înflorirea acestora produce un peisaj spectaculos, narcisele fiind sărbătorite și în cadrul unui festival, care are loc spre sfârșitul lunii mai, în orașul Vlăhița, în cadrul căruia sunt prezentate tradițiile și obiceiurile zonei. Anul acesta Festivalul Narciselor de la Vlăhița are loc la data de 21 mai.
Orașul Vlăhița se află la jumătatea drumului dintre Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, la 28 kilometri vest de Miercurea Ciuc și la 23 km est de Odorheiu Secuiesc, pe DN 13, potrivit www.visitvlahita.ro. Orașul este constituit, istoric și geografic, din localitățile: Vlăhița Sat, Baia Sfânta Cruce și Minele Lueta, primele două fiind unite, a treia fiind separată, în aval de orașul propriu-zis. Prima atestare documentară a localității datează din secolul XII, activitatea de bază a locuitorilor fiind exploatarea și prelucrarea lemnului, urmată de creșterea animalelor, pădurile și pășunile fiind cuprinse în composesorat. De asemenea, metalurgia, mineritul și prelucrarea minereului de fier au marcat o trăsătura fundamentală a activităților economice. Prima atestare documentară a unei forje pe aceste meleaguri a fost făcută în anul 1591, iar prima întreprindere de profil — fabrica de fier — a fost întemeiată în 1836.
Site-ul www.poianacunarcise.ro amintește că la noi în țară există numeroase poieni cu narcise de la noi, între care: Dumbrava Vadului sau Dumbrava cu coprine (narcise) (394,9 ha) aflată la poalele munților Făgăraș; poiana cu narcise de pe Vârful Negrilesei (5 ha) și cea de la Piatra Cetii (8 ha), județul Alba; poiana cu narcise Goroniște (10 ha), județul Bihor; poiana cu narcise din comuna Turzu Ruieni (40 ha), județul Caraș-Severin; poiana cu narcise de la Vîrghiș (3 ha), județul Covasna; poienile cu narcise de la Valea Rea (2 ha), lângă Sinaia și la Floreni (1 ha), lângă Posada, județul Prahova; poiana cu narcise de la Negrași (4,1 ha), județul Argeș, cea mai sudică poiană cu narcise a României.
Narcisa (Narcissus spp. — denumirea științifică), denumită popular și ghiocel de munte sau coprine, face pare din familia Amaryllidaceae. Este o plantă originară din Europa. În țara noastră, genul Narcissus poeticus crește în flora spontană în mai multe zone din țară, potrivit www.horticultorul.ro. Există peste 1.000 de varietăți de narcise, printre cele mai cunoscute fiind: Narcissus pseudonarcissus, Narcissus jonquilla, Narcissus elegans, Narcissus incomparabilis, Narcissus tazetta, Narcissus serotinus. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.