În zilele de 24-25 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, din jud. Harghita , se vor desfăşura lucrările celei de a XXVII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie

Social

În zilele de 24-25 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, din jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Tg. Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” Târgu Mureş, Centrul European în Probleme Etnice (instituţii din subordinea Academiei Române), Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), se vor desfăşura lucrările celei de a XXVII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Manifestarea este organizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.

Deschiderea sesiunii va avea loc la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, vineri, 24 septembrie 2021, ora 14.00, cu un cuvânt de binecuvântare al Preasfinţitului ANDREI, Episcopul Covasnei şi Harghitei şi cuvinte de salut din partea reprezentanţilor administraţiei publice locale şi a organizatorilor.

Lucrările sesiunii se vor desfăşura în plen şi pe secţiunile: Istorie, Sociologie şi Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari şi Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediţia din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, din peste 25 de localităţi, din întreaga ţară (Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Bacău, Timişoara, Ploieşti, Constanţa, Reghin, Miercurea Ciuc, Topliţa, Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Vama Buzăului, Ceraşu, Măieruş, Bixad, Lunca Bradului, Voşlobeni, Valea Mare, Subcetate, Vâlcele, Bod ş.a.). Peste jumătate dintre participanţii la lucrările sesiunii sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane. Un număr de 60 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 26 de ediţii sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei şi integrarea acesteia în istoria naţională. Un număr de 20 de conferenţiari participă pentru prima dată la ediţia din acest an a sesiunii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.

De remarcat este participarea distinşilor istorici, etnografi, sociologi şi cercetători din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române din Tg. Mureş, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române din Bucureşti, Academia Oamenilor de Ştiinţă Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Universitatea „Hyperion” Bucureşti, Fundaţia Europeană Titulescu, Secretariatul de Stat pentru Culte Bucureşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Braşov, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, Despărţămintele ASTRA Cluj, Covasna, Harghita şi Buzăul Ardelean, precum şi din alte muzee, arhive, asociaţii culturale şi cunoscuţi seniori ai cercetării în domeniul ştiinţelor socio-umane.

În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, vor fi dezbătute teme privind asigurarea cadrului legislativ şi instituţional pentru integrarea teritoriilor alipite la Ţara Mamă, după anul 1918 şi aspecte actuale ale convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Lucrările ediţiei din acest an a sesiunii sunt dedicate memoriei istoricului Vasile Lechinţan, din Cluj-Napoca, cunoscut cercetător al istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din Arcul Intracarpatic.

În acest sens, va fi prezentată teza de doctorat a istoricului, cu tema Revoluţia de la 18481849, în Comitatele Cluj, Turda şi Scaunul Arieş, ediţie îngrijită de Ioan Bolovan şi Ela Cosma, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, şi comunicările: Aspecte din opera istoricului Vasile Lechinţan văzute prin prisma sociologiei (Narcis Rupe, Bucureşti); Ultimele interviuri cu istoricul Vasile Lechinţan (Mihai Groza, Miercurea Ciuc); Vasile Lechinţan şi legăturile sale cu românii din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Valeriu Tănase, Agapia), Dr. Vasile Lechinţan – semne de cinstire (Erich Mihail Broanăr, Sfântu Gheorghe), Vasile Lechinţan, amprente asupra familie (Monica Creţ, Cluj-Napoca, din partea familieei istoricului Vasile Lechinţan).

Păstrând formatul tradiţional al sesiunii, în program vor fi prezentate noi apariţii editoriale, printre care volumele:
– Profesioniştii noştri 31. Dumitru Preda, la 70 de ani. De la istorie la diplomaţie, în serviciul Neamului românesc, ediţie coordonată de Dr. Ioan Lăcătuşu şi îngrijită de Vasile Stancu şi Ciprian Hugianu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021;
– Anton Coşa, Comunităţile catolice din Moldova. Repertoriu enciclopedic ilustrat, Oneşti, Editura Magic Print, 2021;
– Ioan Vlad, Lupşa şi ispita turismului, Editura Pastel, Braşov, 2021;
– Contribuţia Armatei României şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)”, coordonatori Dan Prisăcaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu, Editura Militară, 2020;
– Aurel I. Viţa, Voşlobeni, istorie şi tradiţii străbune, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2021, cu o prefaţă de Mihai Suciu;
– Virgil Pană, Momente de teatru românesc la Târgu-Mureş consemnate de teatrologul Ioan Chereji, Târgu-Mureş, Editura Ardealul 2020;
– Doina Pană, Florile iubirii înflorite. Fiori d’amore sbocciato, Editura Ecreator, Baia Mare, 20211;
– Alin Spânu, Informaţii, propagandă şi contraspionaj în Transilvania, Ungaria şi Banat (1918-1920), Editura Militară, Bucureşti, 2020;
– Gheorghe Calcan, Din modernitate spre contemporaneitate. O viziune asupra devenirii naţionale şi locale, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020.

Programul sesiunii cuprinde şi vernisarea expoziţiilor: Presa românească din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, din perioada interbelică şi Expoziţia de icoane realizate de Gheorghe AVRAM, din comina Valea Mare, jud. Covasna

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista Acta Carpatica nr. 8/2021, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe FacebookInstagram , YouTube .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *