Dezvoltarea economică a municipiului Miercurea Ciuc, implicarea sistemică a tinerilor în luarea deciziilor, investiţii în infrastructura de turism, de protecţie socială dar şi în zonele periferice ale oraşului, sunt câteva dintre obiectivele pe care şi le-a stabilit noul primar al municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila (UDMR).

Politic

Korodi Attila vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre viziunea pe care o are, în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului şi adaptarea municipiului Miercurea Ciuc la dinamica actuală a comunităţilor locale din România, dar şi despre cum va răspunde numeroaselor aşteptări care vin din partea locuitorilor urbei.
Totodată, noul primar al municipiului a dezvăluit că este siderat de tipul de management pe care fosta administraţie l-a avut în privinţa dotărilor de care dispun angajaţii, respectiv calculatoare învechite şi telefoane cu butoane. El promite şi o deschidere a primăriei către locuitori, lucru care până acum nu s-a întâmplat.

De asemenea, Korodi Attila afirmă că nu vor fi angajaţi care să fie nevoiţi să plece din primărie, însă anumite activităţi vor fi întărite.

Korodi Attila are 43 de ani, a încheiat al treilea mandat de deputat în Parlament şi a ocupat de trei ori fotoliul de ministru al Mediului, în cabinetele Tăriceanu, Ungureanu şi Ponta. El a fost ales de 73,78% dintre participanţii la scrutinul local din septembrie şi îi succede în funcţie lui Ráduly Róbert Kálmán, de asemenea de la UDMR, care a avut patru mandate consecutive de edil.

AGERPRES: Domnule Korodi Attila, aţi preluat de câteva zile mandatul de primar al municipiului Miercurea Ciuc. Care este prima impresie după contactul cu primăria? Ce v-a surprins cel mai tare? Ce credeţi că îi lipseşte administraţiei din Miercurea Ciuc în acest moment?

Korodi Attila: O dată, am găsit o instituţie în care oamenii sunt motivaţi să lucreze în interesul oraşului şi asta mi-a şi plăcut. În primele ore m-am întâlnit cu oamenii responsabili de la direcţii, oficii, etc şi se vede implicarea lor. Dar, totodată, am rămas neplăcut surprins cât de multe eforturi trebuie să facă pentru ca să se poată conforma la cerinţele anului 2020. Pentru că, efectiv, imaginaţi-vă, că în clădirea primăriei avem într-o singură încăpere wi-fi şi directorii, oamenii responsabili, au telefoane cu butoane primite ca şi aparate pentru serviciu şi erau nevoiţi să folosească mobilele proprii, cu abonamentele proprii dacă voiau să se uite la un email, la un mesaj etc. Eu cred că oamenii din Primărie trebuie ajutaţi ca să poată să lucreze. De aceea, dacă mă gândesc numai la parcul de calculatoare pe care le avem, alterate şi aşa mai departe, noi plecăm de la un nivel foarte jos. Chiar sunt puţin siderat de tipul de management care a fost până acum, din acest punct de vedere.

AGERPRES: Aţi spus de mai multe ori că veţi deschide uşa Primăriei pentru locuitori, că îi veţi implica în luarea deciziilor. Primăria Miercurea Ciuc a fost „închisă” pentru cetăţeni în ultimii ani? Aţi avut semnale în acest sens din partea oamenilor, în perioada de campanie şi precampanie? Vă întreb asta pentru că oamenii spuneau că nu puteau comunica cu fostul primar şi că acesta nu avea program de audienţe.

Korodi Attila: Semnalele erau clare, în general sistemul era construit în aşa fel încât oamenii să aibă acces îngreunat în clădire, la direcţiile de specialitate, la serviciile oraşului. Audienţele lipseau cu desăvârşire, aşa este. Asta a reieşit nu numai din campanie. Până la urmă, motivele pentru care am pornit pe acest drum era acela că trebuie să resetăm totul. Şi aceasta era o problemă. Chiar în prima şedinţă pe care am avut-o cu responsabilii primăriei am cerut ca fiecare direcţie în parte să vină cu un plan: cum poate să recalibreze relaţia cu cetăţenii, chiar şi în condiţiile pandemiei, cum poate să creioneze un acces mai facil a cetăţenilor la tot ce fac ei. Ştiu că nu e uşor, fiindcă suntem într-un moment critic al societăţii, chiar şi al locuitorilor din Miercurea Ciuc, dar trebuie să facem eforturi să deschidem instituţia asta.

AGERPRES: Aşteptările din partea cetăţenilor din oraş sunt foarte mari în ceea ce vă priveşte pe dumneavoastră şi noua echipă de consilieri. Se reproşează vechii conduceri că a abandonat anumite categorii, cum ar fi vârstnicii sau tinerii, aceştia din urmă alegând să plece în alte oraşe, care le oferă perspective mai bune de a evolua. Cum vă veţi raporta la aceste categorii?

Korodi Attila: Ne vom raporta la aceste categorii cu toată deschiderea. O dată, pentru vârstnici ai nevoie de sistem de protecţie socială. Există unul, care funcţionează bine, împreună cu Biserica Catolică, care înseamnă îngrijirea la domiciliu a persoanelor bolnave şi cu mobilitate redusă. Dar asta nu este de ajuns. Avem două centre de zi pentru vârstnici, făcute atât de Biserica Catolică, cât şi de o organizaţie neguvernamentală, dar cererea este enormă. Deci, trebuie recalibrat tot sistemul de protecţie şi de implicare a vârstnicilor. Aici, avem programe, de la centre permanente pentru vârstnici, până la centre de zi, birou de informare. Sunt investiţii, deci, aici vorbim de fonduri necesare, care la ora actuală nu există, pentru că sunt foarte multe proiecte la primărie demarate, investiţii mari, pentru care finanţarea este o provocare. Dar, vom găsi şi resurse, pentru că este singura şansă ca să putem să facem un sistem în care oamenii în vârstă să se simtă în siguranţă în oraş.

Şi, pentru tineri, recalibrarea începe de la şcoală şi, pe lângă şcoală, tot ce înseamnă implicarea lor în decizii. Asta însemnând program cu organizaţii neguvernamentale, susţinerea proiectelor pe care tinerii le au, înseamnă forumuri permanente, înseamnă crearea centrelor de incubare a afacerilor, înseamnă o implicare sistemică în decizii. Şi, până la urmă, dacă reuşim să recalibrăm Miercurea Ciuc la cerinţele deceniului în care am intrat, atunci va fi o provocare pentru tineri, altfel nu va fi o provocare, va fi numai un loc unde este bine să locuieşti la capătul carierei. Şi ar fi păcat, pentru că sunt foarte mulţi tineri foarte bine educaţi care se implică, care la ora actuală trăiesc la Cluj, Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş sau la Budapesta, sau undeva în lume. Şi noi avem nevoie de o parte a acestor tineri să fie aici, acasă, să se implice. Deja, din momentul în care am intrat în primărie a venit un flux de propuneri din partea unor oameni care sunt întorşi de pe băncile facultăţii, care sunt implicaţi în diferite proiecte în oraş, care s-ar implica şi în primărie, pentru a întări partea despre care noi vorbim. Aşa că eu sunt încrezător. Vom creiona şi instituţional un loc unde ei pot să se manifeste, să-i implicăm în proiectele care sunt de perspectivă.

AGERPRES: Zonele periferice ale municipiului au fost neglijate în ultimii ani. Există numeroase plângeri din partea locuitorilor din zonele Csiba sau Szecseny legate de lipsa investiţiilor în zonă, de starea deplorabilă a drumurilor, de lipsa siguranţei, în ciuda faptului că aceştia plătesc taxe nu tocmai mici. De ce credeţi că fosta administraţie a avut o astfel de abordare şi ce proiecte aveţi în acest sens?

Korodi Attila: Pentru simplul motiv că mai ales la începutul perioadei fostei administraţii, trebuie să spunem foarte simplu, mai ales în zona Szecseny s-au mutat oameni care nu erau neapărat pe placul conducerii administrative. Adevărul este că deja de atunci în aşa numita zonă turistică Szecseny s-a format o comunitate întreagă: români-maghiari, maghiari-români, oameni tineri, copii care se duc la grădiniţă, la şcoală, nu au nicio infrastructură, din păcate şi din punct de vedere al amenajării urbanistice, al clarificării terenului pe care sunt construcţii, e un haos total. Şi atunci, faţă de ce ar trebui să facem într-o zonă amenajată, unde aducem asfalt, canalizare, apă, în zonele acestea, mai ales în Szecseny, trebuie să ducem nu numai infrastructură, ci şi trebuie să corectăm sau să reglementăm toată zona din punct de vedere urbanistic, ca să putem, după aceea, să investim, pe bază legală, în infrastructura de bază. Efectiv, suntem la ani lumină faţă de unde ar trebui să fim şi este un stres constant cum putem accelera acest proces. Pentru că, efectiv, nicio într-o localitate rurală nu găseşti un haos atât de mare cum este acolo şi nu putem acest haos să-l ducem numai către vina celor care s-au mutat acolo. Este o vină comună a tuturor, şi a administraţiei publice locale. În zona Csiba nu avem infrastructură, din păcate, dar acolo măcar din punct de vedere urbanistic nu este haos. Deci, acolo lucrurile ar putea să meargă mai rapid. Vor fi investiţii majore în cele două zone, în canalizare, apă potabilă, în Szecseny trebuie să aducem şi investiţii majore pe sistemul de electricitate şi după aceea vin şi proiecte de asfaltare. Şi, până atunci, permanent o mentenanţă a drumurilor. Eu am înţeles că, din fericire, cel puţin în Szecseny comunitatea locală a ales un grup de iniţiativă, ca să putem să colaborăm. Pentru că sunt prea multe teme pe care trebuie să le rezolvăm şi fără o colaborare cu ei nu o să meargă.

AGERPRES: Municipiul Miercurea Ciuc are un potenţial extraordinar, dar posibilităţile de petrecere a timpului liber sunt limitate. Nu avem ştranduri, nu avem un centru SPA, pista de alergare de la stadion nu este accesibilă publicului larg, iar oamenii spun că sunt nevoiţi să caute în alte oraşe posibilităţi de distracţie. Ce veţi face pentru a schimba această stare de fapt?

Korodi Attila: Din păcate, totul începe de la investiţii, investiţii, investiţii. Adică, nu există o strategie în oraş „ce se întâmplă cu timpul liber”, „ce se întâmplă cu resursele naturale pe care avem, cu apele minerale”. Există trei zone: ştrandul fostul IPIC Central, ştrandul Ciucului şi ştrandul de la Jigodin (doar ştradul de la Jigodin mai funcţionează – n.red.). Trebuie să avem o strategie pentru cele trei zone, strategie care va fi realizată cu implicarea specialiştilor şi prin care vom da o identitate separată celor trei zone, ca să nu fie o competiţie între ele. Pentru că dacă vom investi în aceleaşi tipuri de infrastructură de recreere, ştranduri, wellness, în cele trei zone, efectiv sunt bani aruncaţi. Iar noi trebuie să creăm programe pe turism cu care să-i atragem nu numai pe oamenii din Miercurea Ciuc, pentru că oraşul situat într-o zonă montană este ideal şi pentru turism. Şi aici trebuie să aducem conţinut, iar unul din elemente este infrastructura, iar ştrandurile sunt o problemă majoră, din acest punct de vedere, dar nu numai aceasta, sunt multe lucruri care trebuie corelate cu această strategie.

AGERPRES: Credeţi că în acest moment municipiul Miercurea Ciuc este unul atractiv din punct de vedere turistic? Dacă v-aţi uita la oraş prin ochii unui turist care vine din altă zonă a ţării sau chiar din altă ţară ce nu v-ar plăcea?

Korodi Attila: Nu mi-ar plăcea faptul că totul este organizat haotic, nu există o abordare coerentă. Avem programe culturale de bună calitate, care nu pot fi identificate de alţii care vin din alte oraşe, din alte zone, din alte ţări. Efectiv, la ora actuală, trebuie să restructurăm tot ce înseamnă programe, de la mici programe culturale, până la festivaluri existente sau deja stinse. După aceea, trebuie să-i lăsăm pe cei care au iniţiative în acest domeniu, să relansăm sau să lansăm proiecte culturale, programe de festivaluri care vor însemna o atractivitate şi pentru cei care locuiesc la Bucureşti sau la Budapesta sau la Oradea sau la Cluj. Adică, putem fi un punct de legătură, o punte între diferite comunităţi. Oraşul nostru este preponderent o comunitate maghiară. Asta înseamnă, abordat numai din punct de vedere turistic, o atracţie în plus. Pentru că e o cultură diferită, cu o abordare diferită, de ce nu valorificăm aceste elemente ca şi o valoare adăugată în dezvoltarea economică în oraş? De aici ar trebui să plecăm. Eu văd, cum am precizat, că avem nevoie de o echipă care va implica tinerii şi care va avea responsabilitatea de a creiona, an de an, programe coerente, care să reprezinte o atracţie pentru ceilalţi. Pentru că dacă Miercurea Ciuc va fi vizibil, atunci asta va însemna nu numai dezvoltarea economiei, din punctul de vedere al turismului, ci va atrage şi alţi investitori care văd posibilă sau atractivă desfăşurarea unei afaceri într-o zonă altfel decât găseşti în această regiune.

AGERPRES: Aţi avut deja primul live pe Facebook în calitate de primar. Aveţi de gând ca această comunicare să fie bilingvă, aşa cum face preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba? Vi se reproşează că în campania electorală nu aţi comunicat cu românii din oraş, chiar dacă mulţi v-au votat la prealegeri.

Korodi Attila: Adevărul este că această comunicare este mai complicată. O dată, primăria va avea comunicare bilingvă continuă. Eu, personal, când comunic pe pagina mea de Facebook încerc să fac comunicare bilingvă. Când fac o transmisiune live, încerc să transmit acelaşi lucru în două limbi, aşa că încerc să găsesc situaţii, momente în care comunicarea atât în limba maghiară, cât şi în limba română să fie complementară. Comunicarea aceasta înseamnă un efort, resurse umane. Şi toată Primăria, toată instituţia, tot oraşul, trebuie recalibrate din punctul de vedere al comunicării. Asta înseamnă că trebuie să angajăm oameni care sunt pricepuţi pe această zonă. Dar eu cred că într-o lună-două se reaşează lucrurile într-un făgaş normal. Comunicarea bilingvă este importantă, pentru că ceea ce facem noi aici este important nu numai pentru noi. Este important, o dată pentru toţi cetăţenii care pot fi de diferite naţionalităţii, dar este un punct de interes pentru ceilalţi care se uită la noi. Şi atunci, da, aşa trebuie să facem.

AGERPRES: Fostul primar a fost obligat de instanţă să schimbe toate plăcuţele cu denumiri de străzi care sunt inscripţionate întâi cu numele în limba maghiară şi apoi în româneşte, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti. Fosta conducere a primăriei a hotărât să taie în două plăcuţele şi să inverseze denumirile. Felul în care arată acum acestea lasă mult de dorit, iar măsura pare una luată „la mişto”. Aveţi de gând să schimbaţi plăcuţele cu denumirile străzilor, care sunt şi ele o carte de vizită pentru oraş?

Korodi Attila: În primul rând, avem decizia instanţei, deci este obligatorie. În al doilea rând, oraşul trebuie să arate bine. Şi, da, pot fi reacţii care sunt răbufniri, într-un anumit moment, pe care, într-o oarecare măsură le putem şi înţelege, dar, oricum, nu acestea sunt soluţiile. De moment, pot fi, de a arăta că, totuşi, pot fi şi alte abordări, nu ar trebui să fie abordări atât de restrictive, dar, efectiv, când vorbim de elemente vizuale în oraş, trebuie să le punem la punct şi aici nu mai vorbim de plăcuţele străzilor, ci vorbim de multe lucruri pe care trebuie să le refacem.

AGERPRES: De ceva vreme, pe clădirea Primăriei şi în centrul oraşului sunt amplasate steaguri de doliu, în locul steagului secuiesc, întrucât şi în acest caz există o decizie definitivă de înlăturare. Veţi schimba abordarea în acest caz sau steagurile negre vor rămâne acolo unde sunt acum?

Korodi Attila: Viaţa nu se referă la doliu, niciodată. Dar, cumva, trebuie să şi arătăm indignarea sau nemulţumirea, dacă credem că anumite simboluri, care nu ar trebui să afecteze pe nimeni, trebuie obligatoriu să dispară. Dar soluţia nu este să lăsăm doliu, ci este să găsim atunci alte forme de a ne exprima identitatea, asta este clar.

AGERPRES: O întrebare venită din partea comunităţii româneşti: veţi susţine finanţarea unui program cultural care să aducă în oraş reprezentaţii ale unor teatre româneşti, aşa cum a fost programul „Luceafărul”, care a avut un real succes chiar şi în rândul comunităţii maghiare? Credeţi că ar putea exista şi în Miercurea Ciuc un teatru românesc, aşa cum se întâmplă la Sfântu Gheorghe?

Korodi Attila: Nu ştiu dacă, la ora actuală, am putea finanţa un teatru românesc. Pe de altă parte, ştiu de la membrii comunităţii româneşti că există o receptivitate dispersată. Discutând cu oamenii comunităţii, şi ei sunt câteodată indignaţi de participarea comunităţii româneşti la evenimente (participarea redusă – n.red.). Dar un lucru este clar şi de aici pornim. Din punctul meu de vedere, să fie reprezentaţii de teatru de bună calitate din România şi să ajungă la Miercurea Ciuc este în interesul oraşului, pentru că ridică nivelul programelor culturale şi deschide perspectivele. De aceea, am văzut acest element şi în programul colegului Ţepeluş (Marius Ţepeluş de la PNL, singurul consilier român din CL Miercurea Ciuc -n.red.), care reprezintă comunitatea românească. Sigur că vom finanţa. Efectiv, şi eu sunt obişnuit să mă duc la teatru în Bucureşti, deoarece cultura, în sine, este deasupra naţionalităţii. Chiar ar trebui, cumva, la câteva reprezentaţii teatrale, şi române şi maghiare, să reuşim să avem traducere simultană, astfel încât să fie accesibilă şi pentru români reprezentaţia în limba maghiară, dar şi invers, pentru cei care au probleme de înţelegere a limbii române, mai ales oameni mai în vârstă, să fie accesibile teatrele în limba română. Sau, de foarte multe ori, vin în oraş sau trăiesc în oraş şi maghiari din Ungaria (…) şi sunt convins că şi ei ar fi deschişi să poată accesa programe care nu vin din cultura maghiară. Da, deci eu doresc să sprijin acest program, pentru că e o atracţie pentru oraş.

AGERPRES: I se reproşează fostei administraţii că nu a avut programe de susţinere a mediului de afaceri din oraş. Nu avem un parc industrial, nu avem un centru de incubare în afaceri. Consideraţi că această abordare a fost o pierdere pentru municipiul Miercurea Ciuc? Cum veţi schimba acest lucru?

Korodi Attila: Am pierdut enorm de mult timp şi am pierdut enorm de mulţi tineri din cauza aceasta. Am pierdut, din păcate, totodată din calitatea şcolii profesionale. Deci, sunt o grămadă de implicări din cauza neutilizării acestui instrument de finanţare a programului de dezvoltare economică. Vom crea şi o echipă în cadrul primăriei care se ocupă de aceste programe, de la recalibrarea zonei industriale până la o posibilă lansare a unui parc industrial, până la crearea, sigur, a unui centru de incubare pentru zona afacerilor de servicii, mai ales, şi posibilitatea, tatonarea creării unui centru de incubare pentru micile industrii, cu echipamente tehnologice adecvate. Sunt nişte provocări majore şi nu există, la ora actuală, resursă umană în cadrul administraţiei publice din Miercurea Ciuc care să ştie să meargă pe acest drum, de aceea trebuie să aducem din afara instituţiei oameni care să fie capabili să genereze aceste programe. Aici vom utiliza tot ce înseamnă fonduri europene, relaţii strânse cu camerele de comerţ, cu asociaţiile de afaceri, relaţia foarte importantă cu Bucureştiul, relaţia foarte importantă cu Budapesta. Efectiv, orice decizii în acest domeniu aduc efecte în doi-trei ani de zile. Deci, relansarea va fi foarte lentă, pentru că plecăm de la un nivel foarte jos. Pentru că putem avea infrastructură în oraş şi adevărul este că în oraş avem infrastructură corectă în foarte multe zone, dar problema este că infrastructura în sine nu ajută economia, trebuie să vii cu programe permanente pentru dezvoltarea economiei.

AGERPRES: Miercurea Ciuc a avut, poate, cea mai urâtă piaţă agroalimentară din ţară. Aceasta a fost demolată la începutul stării de urgenţă, iar comercianţii mutaţi în parcarea sălii de sport. De asemenea, oamenii spun că aici preţurile sunt mai mari decât în alte oraşe din împrejurimi. De ce nu s-a reuşit în 30 de ani să se construiască o piaţă demnă de un municipiu reşedinţă de judeţ şi ce decizie veţi lua în acest sens? Se poate face ceva în ceea ce priveşte preţurile practicate?

Korodi Attila: Preţurile practicate sunt preţurile creionate de situaţia şi numărul comercianţilor care sunt aici, dar cu mici ajustări pot fi temperate. Eu aş dori, cumva, să democratizez această instituţie, în sensul mutării înapoi, pentru o perioadă de 2-3 ani de zile, a Pieţii Centrale, dar o piaţă de dimensiuni mai mici, mai cochetă, mai accesibilă locuitorilor, dar totodată să venim cu pieţe nepermanente şi în cartiere care, cumva, să preia din presiunea de monopol pe care o poate reprezenta o piaţă centrală. Şi, totodată, noi avem un proiect mai vechi de construire a unei pieţe centrale, într-o zonă comercială, proiectul este destul de costisitor, cel puţin şase milioane de lei. Dar avem proiecte, care oricum nici nu sunt plătite proiectele acelea, după 4-5 ani de zile, dar avem pe ce să ne bazăm. Şi trebuie să proiectăm pe drumul acela, adică trebuie să există şi piaţă centrală, care reuşeşte să pună pe piaţa municipiului şi pentru locuitorii din oraş, dar şi pentru zona rurală, acele produse care sunt importante pentru perioada de iarnă, de la zacuscă până la gemuri şi aşa mai departe, adică en gros, volumul mare de produse. Dar, totodată, oraşul trebuie să-l vedem şi prin perspectiva cartierelor, unde ar trebui să existe puncte mai mici de vânzare de produse, mai ales legume şi fructe, care vin din zona sătească din jurul oraşului.

AGERPRES: Trecem printr-o perioadă dificilă din punctul de vedere al crizei sanitare şi al celei economice. Ce va face municipalitatea pentru a gestiona mai bine această situaţie?

Korodi Attila: Oarecum, municipalitatea, de la începutul pandemiei a fost activă şi vom rămâne activi. Din păcate, la ora actuală există o răspândire a virusului în comunitate şi această manifestare a propagării pandemiei este, din păcate, în toată ţara. Nu sunt deloc adeptul opririi vieţii economice, nici măcar a şcolilor, pentru şcoli avem reglementări mai restrictive. Cumva, în zona economică ar trebui să găsim echilibru. (…) Vom sta de vorbă cu cei care lucrează în HORECA, să vedem cum îi putem ajuta, în primul rând. Şi, în al doilea rând, aş dori să menţin, cumva, echilibrul, ca nimeni să nu închidă nici centre comerciale, nimeni, dar să existe anumite limite de accesibilitate, ca să nu fie aglomerări în aceste magazine. Am avut o şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi după aceea m-am întâlnit cu echipa primăriei care este responsabilă de diferite zone şi am cerut să meargă la comercianţi, să discute cu ei, pentru că avem o decizie de limitare a accesului în magazine şi aceasta chiar trebuie să se întâmple. Nu dorim să amendăm, ci să avertizăm că putem lua şi măsuri mai ferme. Dar, important este ca toată lumea să conştientizeze că suntem activi şi sper să trecem această perioadă care, cel puţin jumătate de an de zile va fi atât de complicată.

AGERPRES: Aveţi în gând o reorganizare la nivelul aparatului Primăriei, aşa cum se întâmplă în alte oraşe din ţară?

Korodi Attila: Eu am preluat de trei ori Ministerul Mediului şi niciodată nu am reorganizat, de dragul de a schimba directori. Întotdeauna, după o perioadă relativ mai lungă, de o lună-două, aplecându-ne, împreună cu echipa tehnică a Ministerului, ne-am gândit cum ar fi mai bine şi atunci am luat decizii. Şi aici va fi acelaşi lucru. Deja discut cu directori, cu secretarul general al primăriei, care direcţii sau ce activităţi ar trebui să aibă o echipă mai mare de specialişti şi atunci mai ales vom merge nu pe restructurare, ci pe întărirea unei activităţi. Nimeni nu va pleca de la Primărie, toată lumea rămâne la Primărie, toată lumea care are funcţii de conducere, dacă vede facilă dinamica pe care dorim să o creionăm, rămâne pe poziţie. Chiar dacă Primăria în sine, cu tot aparatul, are un număr mare de oameni, cei care care lucrează în ‘central’, adică în stafful propriu al primăriei, sunt puţini. Şi sunt multe programele pe care dorim să le derulăm, aşa că dorim să ne întărim din punctul de vedere al resurselor umane, ca primăria să aibă o capacitate mai mare de lucru.

AGERPRES: Fostul primar a fost susţinut de UDMR şi pentru al patrulea mandat chiar dacă semnalele că oamenii îşi doreau o schimbare veniseră de mai mult timp, iar numele dumneavoastră era vehiculat de acum patru. Credeţi că era mai bine dacă această schimbare s-ar fi făcut mai repede?

Korodi Attila: Eu cred că criza aceea, care a fost acum patru ani de zile, din păcate o acţiune a DNA împotriva primarului şi viceprimarului, în care DNA a pierdut definitiv chiar zilele acestea procesul împotriva lor, adică mai degrabă o acţiune de faţadă, cu elemente superficiale, a creat o situaţie în care era normal ca şi comunitatea să fie alături de conducerea care acum a predat ştafeta. Din punct de vedere al dezvoltării oraşului, pe dezvoltare infrastructurală, a mers foarte bine. Singura zonă în care s-a acumulat din ce în ce mai mult o necesitate de schimbare este cum dezvoltăm oraşul în următorii zece ani de zile, din perspectiva economică a societăţii. Pentru că primăria cred că poate să primească o notă foarte bună pe dezvoltarea infrastructurală, mai ales în zonele centrale urbanizate şi aici chiar nu avem nimic de reproşat. Dar, în sine, comunitatea locală a pierdut foarte mult în ultimii patru ani de zile pentru că nu am reuşit să ne adaptăm la dinamica actuală a comunităţilor locale din România.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *